Un angajat din România a primit un smartphone și un laptop de la serviciu. Apoi viața familiei lui s-a transformat într-un coșmar

Diana are 32 de ani și urăște telefonul soțului. El lucrează de ani buni în vânzări într-o multinațională din industria tutunului. Slujba îi cere însă să fie mereu conectat și să intervină în rezolvarea problemelor atunci când apar, pentru a evita pierderile. „Telefonul lui de serviciu sună și în concediu, uneori la ore inumane. Îmi amintesc perfect că într-o vacanță a sunat și la șase dimineața, când ne-am trezit toți cei din camera de hotel, inclusiv cel mic. Mailurile vin indiferent de oră și chiar dacă nu trebuie dat un răspuns fiecărui mesaj, e bine să le citească în caz că apare ceva important.” Jobul Dianei este complet diferit de al soțului său. Nu a primit de la serviciu nici telefon, nici tabletă, nici laptop și își respectă timpul liber. „Cred că sunt singura din cercul meu de prieteni care nu poate verifica adresa de e-mail de la serviciu de pe telefon. Și cred că e mai bine așa”, povestește Diana.

După creșterea constantă a gradului de penetrare a telefoanelor inteligente, de aproape 40% în prezent pe piața locală, fenomenul conectării 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, a devenit de actualitate și în România, iar granița dintre job și timpul liber s-a subțiat considerabil. Tema echilibrului între viață personală și muncă privea până nu de mult doar managerii de top și industria de consultanță, a căror activitate profesională se desfășura la birou, uneori până târziu în noapte, însă, odată plecat, angajatul era liber și greu de găsit, după cum își amintește consultantul Sergiu Neguț. Deși ar fi trebuit să le facă viața mai ușoară, tehnologia a reușit contrariul. „Timpul personal s-a contractat, timpul de lucru a ajuns să fie oricare timp mort, iar fiecare minut liber poate fi folosit pentru muncă. Cred că peste jumătate dintre posesorii de smartphone ne citim e-mailul (inclusiv de business) sistematic în timpul liber, seara și în weekend, că adesea citim și scriem mesaje înainte de culcare, dimineața la trezire și chiar și în trafic, așteptând la semafor”, explică Neguț.

Este și cazul lui Tudor, un tânăr de 26 de ani angajat ca programator în industria telecom. Își ține mereu mobilul aproape pentru că răspunde de funcționalitatea serviciului de relații cu clienți, iar alertele pot veni oricând. Cel mai recent s-a întâmplat duminică după-amiază, când se afla în tren în drum spre București: „Nu e niciun motiv de bucurie să primești laptop sau smartphone de la serviciu, fie el și iPhone6 sau Samsung Galaxy S5. Pe loc ți se pare wow, dar înțelegi repede că asta înseamnă că programul tău nu se va mai termina niciodată la șase seara. Niciodată”. A trebuit să se conecteze de pe smartphone pentru a limita efectele problemei, dar apoi a muncit și de acasă ore bune la rezolvarea situației. Pentru timpul muncit în afara orelor de program, primește zile de concediu. Realitatea arată însă că are zece zile de concediu reportate de acum trei ani, timp liber pe care l-a văzut doar într-un fișier Excel.

Mai grav este, după Sergiu Neguț, faptul că mentalitățile s-au schimbat, iar angajaților li se pare mai firesc să rezolve lucrurile în timp real decât să aștepte până a doua zi la birou, când vor fi ocupați. „Treptat, treptat, ajungem să muncim mult mai mult decât cele opt sau zece ore de odinioară, ajungem să fim în continuare conectați în weekend și în vacanțe, ajungem să nu mai delegăm toata autoritatea pentru că nu mai suntem niciodată cu totul plecați. Ajungem să trăim microsecvențe de muncă și de relaxare în așa-zisul timp liber.” Și, spune consultantul, ajungem chiar să ne placă, pentru că la urma urmei e decizia noastră cum facem această întrețesere.

Angajații români, mai ales cei din companii de talie mare, primesc de la angajatori dispozitive portabile, încercând simultan să îi recompenseze, dar și să li se crească productivitatea. Un studiu InsightExpress realizat în 15 țări la cererea companiei Cisco arată că șapte din zece specialiști în resurse umane cred că angajații aparținând Generației Y pot îndeplini sarcinile mai rapid dacă li se permite folosirea dispozitivelor mobile și aplicațiilor, în loc de desktopuri, laptopuri sau notebookuri. Studiul vorbește și despre apariția cuvintelor superangajat, însemnând un tânăr capabil să folosească patru dispozitive pentru a-și exercita meseria, față de o medie de două aparate în prezent, dar și supertaskers, adică persoane capabile să realizeze mai multe activități simultan. Interesant este că, deși un sfert dintre angajați au declarat că firma la care sunt angajați le permite să lucreze de acasă, cei din Generația Y, născuți între 1980 și 2000, preferă să fie prezenți fizic în clădirea companiei.

Ar fi primul semn că tinerii vor să li se respecte viața privată, o atitudine complet opusă față de generația X, a celor născuți în perioada 1960-1980, care apreciază mult mai mult să lucreze de oriunde. Un punct comun al celor două generații, X și Y, este acela că preferă programe flexibile, fiind dispuse în schimb să lucreze la ore neobișnuite. Carlos Dominguez, vicepreședinte al companiei Cisco, spune că cei mai mulți angajați nu salvează vieți, așa că închiderea telefonului sau lipsa unui răspuns la un e-mail „nu va duce la sfârșitul lumii” – „Lucrurile trebuie făcute în proporții corecte, orice exagerare a numărului de ore lucrate nu va duce la nimic bun. Sfatul meu pentru toți angajații este să gândească. Par mereu ocupați să facă lucruri, dar la fel de important este să te oprești din când în când și să gândești”.

Psihologul clinician Andreea Enache avertizează că limita între acasă și birou trebuie stabilită de la bun început în momentul angajării, în funcție de aspirațiile fiecăruia: „Există profesii care, prin excelență, sunt extrem de solicitante și presupun o disponibilitate a angajatului mult dincolo de limitele programului de tip 9-18. Este important ca înainte de a lua o decizie de angajare să înțelegem ce se așteaptă de la noi și să fim corecți cu noi înșine referitor la cât de mult suntem dispuși să ne implicăm”. Ea admite însă că mulți angajați ajung în câțiva ani să obosească și să se simtă uzați, până în momentul când fericirea devine echivalentă cu libertatea de a închide telefonul.

Până la acel moment însă sistemul funcționează, generează un plus de responsabilitate și de productivitate pentru companii, mai puțin în cazurile când se ajunge la burnout, tocmai pentru că dispar vacanțele și weekendurile și serile de adevărată deconectare. Angajații nu au însă de ales, întrucât cei care nu se adaptează disponibilității permanente, indiferent de ziua săptămânii sau de ora din zi, riscă să părăsească repede compania, spune Sergiu Neguț: „Chiar și cu riscul de burnout, preferăm să muncim. Presiunea coechipierilor e cea care de fapt impune modelul «muncim mereu». Dacă acesta este modelul impus, devine o chestiune de timp până când cei care nu o fac ajung să fie priviți cu neîncredere, cu reticență, și urcă un număr de poziții în lista de așteptare pentru rolul de viitor fost angajat”, scrie bm.